Mănăstirea Curtea de Argeș.

Curtea de Argeș este vechea capitală a Ţării Româneşti,,fiind împrejmuit de dealurile sudice ale Muntilor Fagaras, din Carpatii Meridionali.

La numai 153 de kilometri de Bucureşti,se afla Curtea de Argeș, într-un loc plin de istorie,tot aici s-a scris primul document din Ţara Românească,sunt atît de multe de vizitat în acest oraș fermecător,la doar cîțiva kilometri începi să te bucuri de traseul cel mai frumos din lume aș zice Transfagarasan.

Mănăstirea Curtea de Argeș este un loc de legendă, de pelerinaj, centru cultural-istoric şi necropolă regală ce adăposteşte mormintele lui Carol I şi al Elisabetei, al lui Carol al II-lea şi al lui Ferdinand I şi al Mariei.

Mănăstirea Curtea de Argeș a fost sfințită la data de 15 august în anul 1517, motiv pentru care hramul ei este și în prezent Adormirea Măcii Domnului. După descrierea rămasă de la Gavriil Protul de la Muntele Athos, la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt – Patriarhul Constantinopolului – însoțit de un mare sobor: toți arhimandrii și egumeni mănăstirilor din Muntele Athos și tot „clerosul” din Țara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.

Cupola cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri și împodobite cu desene. Precum întreaga biserică, și acesta reprezintă o admirabilă operă de artă. Iar cât privește această artă, chiar dacă au lucrat alături de meșteri străini, privitorului de azi îi apare clar faptul că localnicii au izbutit nu numai să egaleze, ci adesea să-și impună propria lor personalitate, realizând armonii decorative dintre cele mai originale.

În decursul timpului au venit peste această mănăstire multe necazuri și primejdii. În iarna anului 1611, principele Ardealului Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică și din morminte tot ce era prețios, luând și acoperișul de plumb și cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica și a înzestrat-o, iar mai târziu domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numește pe Neagoe Basarab „strămoșul domniei mele”, a întreprins de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.

Războaiele dintre ruși și turci de la 1769-1774 și 1787-1791 au adus Mănăstirii Curtea de Argeș alte jefuiri și stricăciuni. În afară de acestea, un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un incendiu, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii în ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 și la 2 decembrie același an, au adus mănăstirii noi deteriorări și pagube mari.

Între anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeș a fost refăcută în formă de astăzi, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, angajat de către Regele Carol I.

Mănăstirea Curtea de Argeș este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: